Situat în vecinătatea parcului Herăstrău (mai nou Parcul Mihai I), Palatul Elisabeta este martorul unei importante file din istoria României.
Construit ca reşedinţă a Principesei Elisabeta, fiica Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, fosta Regină a Greciei şi mătuşa Regelui Mihai, Palatul Elisabeta a cunoscut frământările celui de-al Doilea Război Mondial.
Regele Mihai I s-a refugiat aici după bombardarea din august 1944 a Palatului Regal din Calea Victoriei. Tot aici, trei ani mai târziu, mai exact la data de 30 decembrie 1947, Majestatea Sa a fost forțat să semneze actul de abdicare.
La nici un an distanță, clădirea a fost naționalizată, intrând în posesia statului.
După mai bine de 50 de ani de la exil, în anul 2001, Regele Mihai I și Regina Ana, însoțiți de Principesa Margareta și Principele Radu, s-au întors la Palatul Elisabeta, fiind oferit ca reşedinţă permanentă a Majestății Sale, în calitate de fost șef de stat, potrivite site-ului oficial al Casei Regale.
Foto: România Regală/ Daniel Angelescu – 18 mai 2001, sosirea la Palatul Elisabeta
În cei 17 ani scurși de atunci, locul şi-a redobândit demnitatea şi s-a transformat în “centrul regalităţii de astăzi”, așa cum l-a denumit Principele Radu.
Foto: wikipedia
Palatul a fost construit de fratele mai mare, controversatul Rege Carol al II-lea, special pentru sora sa. Arhitectura clădirii, concepută de Duiliu Marcu, combină stilul maur cu cel brâncovenesc, făcându-l unic între palatele Bureștiului.
Considerată o fire capricioasă și sensibilă, dar și extrem de cultivată, Principesa Elisabeta a rămas în istorie ca o adevărată enigmă.
Elisabeta s-a născut în 1894, la Sinaia și a fost cea mai mare dintre fiicele Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, pe care o descrie, în cartea sa intitulată “Povestea vieții mele”, ca fiind “cel mai misterios copil al meu”.
“Micuța avea o piele albă ca laptele și niște ochi mari, verzi, mereu uimiți. Iubea peste măsură florile, încă de când a făcut primii pași. Deși era atât de tăcută, îmi povestea că sta de vorbă cu nuferii din heleșteu, cu uriașele dalii, aliniate lângă peronul din fața castelului, unde trăgeau șirurile de trăsuri. M-a tulburat și mai mult când mi-a spus că visează colorat și că s-a împrietenit cu îngerul ei păzitor”, mărturisea Regina, potrivit wikipedia.
Foto: wikipedia
O mare influență în dezvoltarea principesei o are regina-poetă Elisabeta. I se insuflă pasiunea pentru artă, iar la 5 ani începe să ia lecții de pian de la George Enescu. Câțiva ani mai târziu, aceasta descoperă pasiunea pentru pictură.
Principesa nu a urmat nicio școală oficială, studiind doar în particular, până la vârsta de 25 de ani. Vorbea patru limbi străine și cunoștea istoria, literatura universală, muzica, artele frumoase și coregrafia.
De asemenea, Lisabeta, așa cum i se spunea în familie, nu se afla în relații bune cu aproape niciun membru al familiei. Mereu melancolică și retrasă, aceasta refuza să participe la activitățile comune.
Regina Maria nota în jurnalul său că “secretul stă în egoismul ei total și absolut, nu dăruiește niciodată nimănui nimic, nici dragoste, nici timp, nici atenție. Trăiește numai pentru ea, și totuși se ascunde în ea un fond foarte bun. Trăiește ruptă de realitate și aleargă după himere, vrea să fie întotdeauna admirată și compătimită ca o neînțeleasă. Are la dispoziție tot ce și-ar putea dori și nicăieri nu se simte bine. N-ai cum s-o faci fericită, orice ai face, pentru că nu e nici urmă de fericire în sufletul ei. Ea ne iubește, în felul ei, dar nu este o dragoste activă, ei nu-i oferă nici un fel de bucurie și nouă foarte puțină, pentru că nu se manifestă niciodată.”
Principesa Elisabeta s-a căsătorit în februarie 1921 cu principele moștenitor George al Greciei, devenind un an mai târziu regină. Mariajul nu a durat toată viața, conform tradiției regale, aceasta divorțând în anul 1935.
Foto: wikipedia
După despărțire s-a întors în România, petrecându-și majoritatea timpului la palatul din șoseaua Kiseleff, dar și în Timiș, la Castelul Banloc, până în ianuarie 1948, când a fost nevoită să părăsească definitiv țara, la fel ca ceilalți membri ai familiei regale.
În exil, s-a stabilit în Franța, la Cannes, unde a închiriat un apartament și unde a murit în 1956, la vârsta de 62 de ani.
Foto: wikipedia
În Palatul Elisabeta, Familia Regală a României continuă tradiţia strămoşilor săi, fiind un promotor al României peste hotare.
În 2018, anul Centenarului Marii Uniri, aportul Familiei Regale la promovarea intereselor fundamentale românești are o însemnătate evidentă.
Priveliștea din încăperile clădirii este minunată. Palatul Elisabeta se află pe un teren situat ca o „insulă” în interiorul Muzeului Satului, în vecinătatea Teatrului de vară din Parcul Herăstrău, între Arcul de Triumf și Piața Presei.
Pe coperiș se află un mare catarg pentru drapele, iar Salonul Alb, Sala Regilor, Salonul Regina Elena, Salonul cu bârne şi Sufrageria mare sunt, de regulă, spaţiile în care poposesc, de câte ori ne vizitează țara, membrii familiilor regale europene, potrivit wikipedia.
