Un arhitect francez ce a proiectat două clădiri emblematice ale capitalei a fost printre cele mai importante figuri ale stilului arhitectural eclectic din oraș la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Albert Galleron este renumit pentru proiectarea Ateneului Român din București, care a devenit scena centrală a muzicii clasice locale și internaționale. O altă bine-cunoscută clădire pe care acesta a proiectat-o în București, împreună cu un alt arhitect francez, Cassien Bernard, este vechiul Palat al Băncii Naționale a României.
Lucrările lui Galleron însă s-au extins dincolo de aceste două clădiri renumite și au deschis ușile pentru numeroși alți arhitecți străini, dintre care mulți francezi, care au proiectat câteva dintre capodoperele arhitecturale ale Bucureștiului. Toți aceștia au influențat arhitectura locală și au introdus stilurile neo-clasic și eclectic în România modernă. Operele lor au inspirat de asemenea mulți arhitecți români să studieze în străinătate, chiar în Franța. Tinerii români cu studii în străinătate au adus spiritul Unirii înapoi în țara lor de origine. Au fost una dintre forțele motrice care au dus la Marea Unire din decembrie 1918, Parisul fiind chiar centrul activităților pro-românești și pro-unire ale timpului.
Galleron s-a născut la Paris cu mult înainte de Marea Unire a României – în 1846 – și a studiat la École des Beaux-Arts în capitala franceză. În timpul carierei sale de arhitect, și-a schimbat reședința de mai multe ori. A trăit chiar și în România pentru o vreme, până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Aici a proiectat mai multe clădiri, atât publice, cât și private. Cu peste un secol mai târziu, studenții la arhitectură din România îi studiază proiectele impresionante. Ateneul Român, capodopera sa românească, a găzduit în 1919 conferința liderilor români care au votat cu un an înainte ratificarea unificării Basarabiei, Transilvaniei și Bucovinei cu Vechiul Regat Românesc.
Arhitectul francez a fost ales pentru a proiecta Ateneul la recomandarea lui Charles Garnier, autorul Operei din Paris – Palais Garnier. Clădirea Ateneului a fost finalizată în februarie 1888.
Albert Galleron a fost responsabil și de arhitectura vechiului Palat al Băncii Naționale a României, alături de colegul său, arhitectul francez Cassien Bernard. Construcția clădirii, care continuă să fie una dintre cele mai impresionante din capitală, a început în iulie 1884. A fost realizată sub îndrumarea arhitectului-inginer român Nicolae Cerchez. Clădirea, încă situată în Centrul Vechi al Bucureștiului, a fost construită în stilul eclectic de la sfârșitul secolului al XIX-lea, cu unele elemente neo-clasice.
Celelalte proiecte arhitecturale ale lui Albert Galleron din București au fost în principal rezidențiale, inclusiv casa lui Nicolae N. Turnescu (construită în 1893-1895), Casa Eliza Filipescu (construită în 1884 împreună cu Paul Gottereau), Casa Iacob Negruzzi (construită în 1889), Casa A. Gaillac (1891) și Casa lui C. Costescu-Comăneanu (1889). El a semnat și alte câteva clădiri din România, cum ar fi sucursala Băncii Naționale a României din Galați și Palatul Ghica din comuna Comănești din județul Bacău.
După 1900, Albert Galleron a lucrat la mai multe proiecte arhitecturale în Franța și Spania. Lucrările sale de arhitectură eclectică au îmbogățit capitala României devenind repere ale arhitecturii perioadei.
Surse: Bnr.ro, E-architecture.ro, Dictionar arhitecti (Issuu.com), Zf.ro