Pe strada Monetăriei, la numărul 4, peste drum de umărul drept al Muzeului Țăranului Român se află Biserica Mavrogheni. Cu fiece pas pe care îl faci în curtea bisericii atestată documentar la 1787, o pagina de istorie, și încă una, și încă una ţi se dezvăluie. Biserica a fost construită de domnitorul Nicolae Petre Mavrogheni, cel care a dispus ca toate bisericile să fie deschise zi şi noapte. Și tot el este cel care a comandat ca în fiecare biserică să fie o sobă pentru zilele friguroase.
“Nicolae Petre Mavrogheni a cumpărat un teren de 16 hectare la marginea Bucureștiului, la podul Mogoșoaiei cum spunea el, cu banii lui personali, și s-a gândit să construiască o mănăstire având acest hram: Izvorul Tămăduirii Mavrogheni, pentru că aici el a rânduit și o cumpănă a apelor, în sensul că a creat prima rețea edilitară a Bucureștiului, cu 12 cișmele care aduceau apă prin niște olane în tot Bucureștiul.
Era o vreme în care, din cauza lipsei de igienă și a lipsei apei potabile, lucrurile erau greu de gestionat ”, a declarat parohul bisericii, Pr. Conf. Univ. Dr. Radu Petre Mureșan.
Biserica are încă de la începuturi Hramul Izvorul Tămăduirii. Mavrogheni și doamna sa, Mărioara, au închinat această biserică Maicii Domnului, ca mulțumire pentru vindecarea în chip minunat a fiicei lor.
Tâmpla bisericii este singura care mai păstrează pictura originală. Motivele vegetale şi grifonii de pe stucatura catapetesmei sunt de sorginte barocă cu influențe orientale.
“În acest spațiu a existat un foișor în care domnitorul se retrăgea adesea. S-au construit chilii. A fost o școală de grămătici rânduită aici, la Mavrogheni, și după aceea chiar și o tipografie. În prima etapă a fost tipografia fraților Văcărescu, apoi a fost cumpărată de Ion Heliade Rădulescu. În clădirea în care acum se găsește grădinița parohială Sfântul Dumitru Mavrogheni s-a tipărit prima Constituție a României în regulamentul organic”, a mai spus parohul . Radu Petre Mureșan.
În curte se află mormântul lui Ion Heliade Rădulescu, primul președinte al Academiei, precum și cel al lui Horia Bernea, artist plastic, fost director al Muzeului Țăranului Român.
Cel mai mare sculptor din toate timpurile pe care l-a avut România, Constantin Brâncuși a fost cântăreț în strană în vremea studenției la Belle Arte. Portretul său în bronz, operă a Silviei Radu, se află în curtea lăcașului.