Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi poate reprezenta, pentru orice vizitator care îi trece pragul, o scurtă călătorie în timp, făcută într-una dintre cele mai elitiste părți ale Capitalei. Aflat pe strada Londra, din celebra zonă numită ”Capitale”, Muzeul deține un patrimoniu format din aproximativ 800 de hărți și lucrări de grafică reprezentând regiunile istorice românești, planuri de orașe, vedute și țările lumii, realizate între secolele XVI – XX. Acestea pot fi consultate în spațiul cu totul deosebit al unei clădiri de patrimoniu din anii 20, constuită într-un stil care combină elemente ce amintesc deopotrivă de arhitectura gotică și de vilele venețiene de secol XV. Lucrările sunt expuse în săli ale căror plafoane au fost decorate cu reprezentări inspirate din mitologie și hărți astronomice, iar vitraliile realizate cu ocazia deschiderii Muzeului imaginează diverse reprezentări heraldice și cartografice.
Iar în 2018, anul în care se împlinește un secol de la Marea Unire, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi va fi și locul unde se vor desfășura mai multe evenimente care să marcheze acest moment. Despre toate acestea a vorbit Cristina Toma, managerul Muzelui.
Reporter: Ce evenimente pregătește Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, în acest an, pentru a marca Centenarul Marii Uniri?
Cristina Toma: În acest an, pentru a marca Centenarul Marii Uniri, Muzeul Hărților va organiza o serie de conferințe pe aceasta temă, una a avut deja loc pe data de 28 martie, pentru a marca Unirea Basarabiei cu România și a fost susținută de domnul dr. Sergiu Musteață, decan al Facultății de istorie a Universității Pedagogice de Stat de la Chișinău, Republica Moldova. Aceste conferințe care au loc la sediul muzeului sunt precedate de webinarii pe aceeași temă, susținute de aceiași conferențiari, webinarii care ulterior sunt disponibile în mediul online.
O altă modalitate în care vom marca Centenarul va fi prin realizarea unor concerte din ciclul ”Cartografii sonore” care vor avea ca hartă vedetă unele lucrări ce reprezintă România Mare. Primul concert de acest gen a avut loc pe data de 27 martie, tot cu ocazia celebrării unirii Basarabiei, iar harta aleasa a fost ”Harta școlastică a Daciei și României Mari”.
Pentru luna octombrie pregătim o expoziție cartografică ce va reuni o parte dintre hărțile etnografice care au fost utilizate în timpul negocierilor de pace, context în care vom colabora cu Muzeul Muncipiului Belgrad, Biblioteca Centrală Universitară ”Lucian Blaga” din Cluj și alte instituții de acest gen.
Activitățile destinate publicului tânăr și foarte tânăr vor cuprinde de asemenea o serie de programe cu tematica Unirii.
În afara instituției, sperăm să realizăm împreună cu Muzeul Național de Istorie a României, Episcopia Romano – Catolică, Biblioteca Academiei din Cluj și Muzeul Brukenthal o expoziție de obiecte, hărți și documente relevante pentru istoria românilor. Această expoziție va fi pusă tot sub semnul aniversării Centenarului Marii Uniri.
Reporter: Patrimoniul muzeului dumneavoastră este format din peste 780 de lucrări realizate în perioada secolelor XVI – XX. Ce lucrări de la începutul secolului XX pot găsi aici vizitatorii?
Cristina Toma: Patrimoniul muzeului cuprinde în special hărți relevante ce reprezintă regiunile istorice românești. Din perioada începutului de secol XX se pot admira hărți ale României Mari, hărți geografice, etnografice, hărți care prezintă granița punctată a viitorului stat român, ceea ce indică faptul că în acel moment granițele nu erau încă trasate.
Reporter: Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi funcționează într-una dintre cele mai frumoase clădiri ale Bucureștiului. Cum ați descrie acest spațiu în care vizitatorii pot studia hărțile expuse?
Cristina Toma: Cei mai mulți dintre cei care vizitează muzeul sunt impresionați de spațiul intim și plăcut pe care îl descoperă aici. Fiind un muzeu mic, permite descoperirea pe îndelete a hărților, studierea lor. Este un spațiu care, deși nu a fost construit cu scopul de a fi muzeu, a fost transformat, prin realizarea unor vitralii, a picturilor de pe plafoanele unor săli, într-un spațiu care să primească și să găzduiască cât mai bine hărțile.
Reporter: Care ar fi motivele pentru care i-ați recomanda cuiva să vină să viziteze Muzeul Național al Hărților și Cărtii Vechi?
Cristina Toma: Muzeele reprezintă în general o parte din cultura noastră, din ceea ce suntem fiecare dintre noi. Vizitarea lor, atunci când o facem din voință proprie, ne ajută să descoperim și să învățăm lucruri despre noi și lumea noastră, lucruri care, dacă aparent nu au importanță, contribuie la înțelegerea mai bună a lumii în care trăim, ne ajută să devenim curioși și să ne satisfacem curiozitatea. De exemplu, modalitatea de utilizare a hărților în trecut este un subiect care nu prezintă interes pentru majoritatea adolescenților, pentru că astăzi există Google Maps și/sau Waze; însă, dacă ei vor dori vreodată să își cunoască mai bine familia, copilăria și adolescența părinților lor, va deveni interesant să afle că pregătirea unei vacanțe, bunăoară, orientarea, se făcea utilizând hărți rutiere, atlase geografice etc. Pentru noi, oamenii de muzeu, este important și provocator în același timp să găsim ceea ce este relevant pentru cât mai mulți oameni și să transpunem acest lucru în expozițiile și activitățile muzeului.
Aș recomanda vizitarea muzeului pentru realizarea unei vizite plăcute în trecut, pentru a găsi o oază de liniște în București, pentru a face – alături de prieteni sau familie – o activitate inedită, pentru a învăța despre noi și ceilalți, pentru a face o călătorie în amintirile noastre și ale prietenilor noștri. Muzeul, vizita la muzeu, poate fi pentru public o ocazie de re/descoperire.
Reporter: Ce alte evenimente vor avea loc in perioada urmatoare la muzeu, care nu au legătură cu Centenarul Marii Uniri?
Cristina Toma: La Muzeul Hărților au loc lunar activități destinate publicului larg: concertele ”Cartografii sonore”, conferințele ”Atlas”, activități pentru familii și expoziții. La începutul lunii aprilie vom vernisa o expoziție despre alfabetul georgian, unul dintre cele mai vechi și interesante alfabete, declarat monument UNESCO în anul 2016. Apoi, în luna mai, vom avea o expoziție ”Poveștile Dunării” cu lucrări legate de acest subiect. Va urma apoi Noaptea Muzeelor iar echipa muzeului lucrează acum la stabilirea programului destinat publicului cu această ocazie.
Mai pregătim și o serie de seri de board-games, jocuri inspirate de hărți, pornind de la ideea învățării prin joacă și a dorinței ca muzeul să fie receptat de vizitatori nu doar ca un depozitar al unui patrimoniu important ci și ca un loc de învățare și de relaxare.