Marcu, Dragoş Coman, Toma, Ion şi Sofronie – ar părea o banală înşiruire de nume româneşti. Româneşti sunt, cu siguranţă, dar personajele pe care le întruchipează nu sunt absolut deloc banale. Sunt numele unor artişti extraordinari, cei care au pictat mănăstirile din nordul Moldovei, capodopere aflate pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.
Vizionează alte materiale din seria 365 de eroi ai României aici
Dintre ei, meşterul Toma a pictat la exterior chiar două dintre aceste capodopere, bisericile mănăstirilor Moldoviţa şi Humor. Picturile sunt recunoscute pentru importanţa lor istorică şi culturală, însă chiar şi specialiştii din prezent sunt uimiţi de modul în care artiştii şi-au pregătit terenul de lucru.
Pictura pe zid în frescă presupune pregătirea cu atenţie a tencuielii, pictarea într-un anumit moment al uscării acesteia şi folosirea unor vopseluri cu calităţi excepţionale, fabricate în urma unor îndelungi cer-cetări. Unul dintre cei mai mari specialişti români în domeniul construcţiilor, Nicolae Noica, constată un fapt uimitor. Deşi au fost realizate în aceeaşi perioadă, picturile de pe bisericile bucovinene se prezintă cu mult mai bine decât Cina cea de taină realizată de Leonardo da Vinci folosind aceeaşi tehnică, pe zid, în frescă.
Şi mai uimitor este că în timp ce picturile făcute la Voroneţ, Humor, Suceviţa, Moldoviţa, Arbore sau Suceava au suportat sute de ani clima aspră din Bucovina, pictura lui da Vinci se află în interior, încă o dovadă că tehnica pictorilor moldoveni era superioară tehnicii genialului Leonerdo da Vinci.
Comparaţiile nu se opresc aici. De exemplu, pictura de la Voroneţ, recunoscută în toată lumea pentru albastrul său, este numită Capela Sixtină a Estului. Specialiştii constată cultura meşterilor români, care i-au pus pe pereţii Voroneţului pe marii filozofi ai antichităţii, considerându-i, prin ideile lor, drept pre-cursori ai creştinismului.
Mai mult, Judecata de apoi de la Voroneţ conţine o scenă extraordinară, nemaintalnita: sfinţii Petre – deosebit de important pentru catolici şi Pavel – la fel de important pentru ortodocşi, deschid uşa raiului ţinându-se de mână. Interpretarea dată de către specialişti, inclusiv de către eruditele măicuţe de la Vo-roneţ este aceea că astfel este exprimată părerea de rău a moldovenilor pentru marea schismă a creştină-tăţii.
Există şi un mesaj profund adresat românilor, peste veacuri: personajele pozitive de pe pereţii Voro-neţului sunt îmbrăcate româneşte sau fac lucruri specifice românilor – Eva toarce lâna, Adam ara cu un plug de lemn tras de boi, îngerii cântă din buciume, iar în rai sunt ştergare moldoveneşti.