”În episodicul meu popas prin liceul de lângă Cişmigiu, am avut sentimentul că bolţile de piatră a acestei copleşitoare instituţii sunt un antic arc de triumf prin care nu pot trece decât învingătorii şi la zidurile căruia se aud gemetele celor învinşi. Acest liceu de severitate romană e făcut pentru învingătorii vieţii”, susținea George Călinescu despre ceea ce astăzi este Colegiul Național ”Gheorghe Lazăr” din București.
Înființat în 1860 ca instituție publică de învățământ, acesta a devenit în timp o adevărată școală a elitelor românești. Este al doilea liceu ca vechime din Bucureşti și poartă numele fondatorului învăţământului în limba română.
Gheoghe Lazăr a fost promotorul ideii de înființare a unei școli românești, într-o vreme în care învățământul se desfășura în limba greacă. Ducând o luptă cruntă împotriva celor care considerau că limba română este prea săracă, Lazăr a reușit să înființeze la Bucureşti prima şcoală cu predare în limba naţională. Nu mult a trecut până când noua instituție și-a adus contribuția la cultura românească. Din prima generație de elevi au făcut parte, printre alții, Petrache Poenaru, Daniel Tomescu, Teodor Paladi și Simion Marcovici.
Pe 18 ianuarie 1860, Alexandru Ioan Cuza a înființat al doilea gimnaziu în limba română din București, dându-i numele ”Gheorghe Lazăr”, cel care ”a restituit limba română în dreptul său de limbă de studii și a fost reîntemeietorul școalelor naționale din acest principat”, după cum scria în opisul domnitorului.
Decretul înființării liceului poartă semnătura regelui Carol I și data de 20 mai 1890. De altfel, în toamna acelui an a fost inaugurat și noul spațiu, de lângă Cișmigiu. Noua construcție a fost proiectată de arhitectul F. G. Muntureanu și a îmbinat mai multe stiluri: de la cel brâncovenesc, până la cel neoclasic englez. Liceul Lazăr a fost, mai ales după 1900, unul dintre avanposturile reformei învățământului, inițiate de Spiru Haret.
”Am părăsit în 1909 Liceul ”Sava” pentru ”Gheorghe Lazăr”, mânat de dorul rigorii și al matematicii. Și n-am regretat. Prin matematică verbul și patima mea filozofică au avut de câștigat. Dacă demonul scrisului și al luptei nu m-ar fi mânat din loc în loc, mi-ar fi plăcut să rămân, ca în 1919, profesor la bătrâna școală de lângă Cișmigiu” (Camil Petrescu)
În epoca stalinistă, liceul a avut de suferit, pierzându-și și numele, și locul. Abia în 1955 le-a primit înapoi.
Și doar Revoluția din 1989 a făcut să se bucure și de un suflu democratic. De altfel, lăzăriștii au fost în fruntea elevilor bucureșteni, constituind prima Asociație a Elevilor Liberi, ale cărei propuneri adresate Ministerului Învățământului au fost luate în considerare în realizarea reformei democratice a Educației.
În anul 2010, liceul a primit de la Președiția României Ordinul ”Meritul pentru învățământ” în grad de ”Ofițer”.
”Dacă un locaș de învățământ merită numele de instituție modernă, atunci unul din cele cărora i s-ar fi cuvenit acest titlu nobil era Lazărul nostru. (…) El ne-a insuflat un stil fără surle și tobe, cu tăria demnității, a logicii și raționalismului. El m-a deprins cu respectul pentru munca celorlalți, m-a obligat, prin puterea exemplului, să-mi privesc faptele critic, să văd în știință ceea ce este ea, un drum anevoios și sobru, care trebuie parcurs cu grijă și convingere”. (Ion Coteanu)
Pe băncile acestei instituții s-au format multe dintre marile personalități ale Românie: Dan Barbilian, Marius Nasta, Dinu Lipatti, Tudor Vianu, Ion Barbu, George Călinescu, Camil Petrescu, Constantin Tănase, Liviu Ciulei, Florian Pittiș, Florin Piersic Jr., Gabriel Liiceanu, Tudor Popescu, Aurora Liiceanu, Bogdan Theodorescu sau Lia Manoliu.
Dar și vedete, jurnaliști și oameni din mass-media au absolvit Colegiul ”Gheorghe Lazăr”. Marina Constantinoiu, Andreea Esca, Letiția Enache, Geanina Corondan, Dana Rogoz, Claudiu Lucaci, Mircea Vintilă și Giulia sunt doar câțiva dintre ei.
