In interiorul Arcului de Triumf se gaseste astazi, pe una dintre placile omagiale ale marilor batalii din Primul razboi mondial si numele capitalei Ungariei, Budapesta.
Placa a fost data jos pe vremea comunismului, din doua motive: 1 – sa nu se supere tara – sora din lagarul comunist si 2 – cum sa glorifici armata regala, fie ea si a Romaniei, cand aceasta a pus capat inaintarii comunismului in Europa, dupa Revolutia bolsevica din Rusia?… Dupa 1918, Imperiul Austro – Ungar s-a destramat. Austria s-a retras linistita in teritoriul sau, numai ca in Ungaria lupta pentru conducerea statului a fost castigata de comunistii lui Bela Kun.
Acesta se afla in legatura directa cu insusi Lenin. Numai ca ajutorul promis de Lenin nu a mai venit, asa ca Bela Kun a incercat sa reocupe singur teritoriile pierdute din Slovacia si Transilvania. Ofensiva Armatei Romane a fost fulgeratoare. Insusi cuplul Regal – Ferdinand si Maria – a asistat la trecerea Armatei peste Tisa. In doua saptamani de la inceputul ofensivei, Armata Romana cucerea Budapesta si avea sa ramana pe teritoriul Ungariei aproape 7 luni. In toata aceasta perioada, maghiarii simpli au privit cu simpatie Armata Romana, deoarece comunistii maghiari refuzasera sa imparta pamantul taranilor – documentele fotografice dar si scrise vorbesc despre modul exemplar in care militarii romani s-au comportat cu populatia.
Guvernator al Budapestei a fost numit generalul Marcel Olteanu. El avea sa povesteasca o intamplare intrata in legenda. Tot cu un Oltean, dar nu ca nume… Chiar un oltean din Craiova, sergentul Iordan. Aflat de garda la Parlamentul din Budapesta, Iordan s-a gandit sa schimbe steagul Ungariei de pe cupola, insa nu cu un steag al Romaniei pentru ca, ar fi spus el, “Asta ar sti si madama de la popota domnilor ofiteri s-o faca”. Asa ca a pus in inaltul catargului de pe Parlamentul Ungariei o opinca! A ramas acolo cateva luni, pana cand Armata romana s-a retras. Dupa sute de ani de cand din acea cladire se luasera numai decizii defavorabile romanilor, mai ales asupra acelora din Transilvania, gestul sergentului Iordan venea ca o izbavire.