Încă din perioada antebelică, Bucureştiul s-a dezvoltat în privinţa modului de petrecere a timpului liber, iar una dintre activităţile preferate ale bucureştenilor s-a dovedit a fi mersul la cârciumă. Prin urmare, şi oferta de cârciumi şi restaurante a fost bogată şi pentru toate categoriile sociale.
Restaurantele au început să apară în a doua jumătate a secolului XIX, odată cu hotelurile, şi s-au înmulţit ca ciupercile după ploaie în perioada interbelică – cea mai înfloritoare perioadă din istoria oraşului.
Astfel că, în Micul Paris exista o mare varietate de restaurante, începând cu cele de lux – cum erau, spre exemplu, restaurantul „Continental” de pe Calea Victoriei, „Modern” pe Str. Sarindar (în prezent, Constantin Mille) sau „Enescu” pe Str. Sf. Ionică) si până la modestele bodegi „din gura pieţeiˮ, unde clienţii serveau „spriţuri” (vin cu sifon) şi „pricină” sau „gâlceavă” (ţuică la toi).
Mai erau, de asemenea, birturile (restaurante mai mici), cârciumile (nişte bodegi mai răsărite) şi câteva hanuri (localuri unde se și putea dormi).
„Hanul cu Teiˮ, „Hanul Colţiiˮ, „Hanul Kreţulescuˮ, „Hanul Galbenˮ, „Hanul Bazacaˮ, „Boemaˮ, „Monte Carloˮ, „High Lifeˮ şi „Kublerˮ, “Lido”, “Capșa”, “Oteteleșanu”, “Rașca”, “Bulevard”, “Parcul Privighetorilor”, “Doi Cocoși”, “Pescăruș”, “Parcul Trandafirilor”, “Dunărea”, “Pescarul”, “Odobești”, “Perla”, “Bolta Rece”, “Izvorul Rece” se numără printre localurile populare de odinioară.
O parte dintre restaurantele de top de atunci mai există şi în prezent, chiar dacă unele nu mai au acelaşi nume. „Bufetul” de la Şosea (acum restaurantul Casa Doina), ridicat după planurile arhitectului Ion Mincu, era cunoscut dreptul unul dintre cele mai alese locuri din Bucureşti, unde se serveau mâncăruri bune, vinuri străine şi şampanie. Bucatele erau servite pe acordurile tarafului sau ale şansonetelor franţuzeşti. Restaurantul „Cina”, aflat lângă Ateneul Român, sau „Mon jardin” de pe Dorobanţi au rămas, de asemenea, peste ani.
„Caru` cu Bereˮ, una din cele mai vechi berării ale Bucureştiului, se regăseşte pe lista celor mai căutate localuri bucureştene şi astăzi. La sfârşitul secolului XIX, aici obişnuiau să vină Octavian Goga, George Coşbuc sau I.L. Caragiale, căci localul găzduia adesea cenacluri literare. Iar „Hanul lui Manucˮ cuprindea, în acea vreme, un număr mare de restaurante la modă.
Se spune că, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Bucureştiul ar fi avut peste 600 de restaurante şi birturi şi încă pe atâtea bodegi.
Autor: Mădălina Codreanu
sursa foto: Biblioteca Digitala a Bucureștilor